Mai multe staţii de epurare construite din banii Guvernului pentru a epura apele de mină, au fost date în urma unor licitaţii mai mult decât dubioase unei firme private. Este vorba de firma S.C. Domaso SRL, care îi are asociaţi pe fostul prefect de Hunedoara ( fost PDSR-ist, fost PDL-ist...) Explicaţia pentru respectiva mişcare ar fi aceea că, statul nu le poate administra cum trebuie. Poate în schimb, să plătească anual sume uriaşe către firma fostului prefect de Hunedoara, care face aceeaşi operaţiune ce în mod normal ar fi costat mult mai puţin.
Explicaţia adevărată însă, ar fi aceea că, domnul Copăescu Sorin, director al CONVERSMIN ( societatea care a organizat licitaţia pentru administrarea staţiilor de epurare) este din aceeaşi localitate cu Apostu Sorin, unul dintre acţionarii firmei SC Domaso SRL, ba mai mult, domnul Apostu (împreună cu Barbu Gheorghe, fost ministru) sunt chiar cei care l-a ajutat pe Copăescu să primească funcţia de director al CONVERSMIN. Şi cum ar putea jumuli cei trei mai bine statul român decât prin atribuirea de contracte către firme afiliate lor? Şi bineînţeles prin lucrări executate de proastă calitate, să le rămână şi domniilor lor ceva, aşa de un... comision.
Firma domnului fost prefect nu a investit nimic în staţiile de epurare, nu are personal specializat pentru administrarea acestora şi nici logistica necesară (decât în acte) pentru o bună funcţionare a procesului de epurare a apelor de mină.
Cu toate acestea, cei de la Apele Române nu au ezitat să dea acordurile necesare pentru ca societatea să poată câştiga licitaţia pentru administrarea staţiilor de epurare ce ar trebui să cureţe apele poluate, şi nu doar bugetul sărăcit al ţării.
Oameni omorâţi sub protecţia Apelor Române
Pentru ca tacâmul să fie complet, cei care gestionează staţiile de epurare luate de către firma lui Sorin Apostu au primit, se pare, ordine foarte clare să facă... economii. Astfel că, pentru a reduce costurile de funcţionare ale staţiilor, o bună parte din timp, acestea nu funcţionează pentru a economisi reactivi. Rezultatul acestui proces este unul pe măsură, apele uzate de mină fiind eliberate direct în emisari fără a mai trece prin saţiile de epurare, otrăvind astfel râurile şi omorând fauna piscicolă. În altă ordine de idei, situaţia este mult mai gravă deoarece o bună parte din apa acidă încărcată cu metale grele, ajunge în pânza freatică şi implicit în izvoare, fântâni şi sol.
Toate acestea duc în timp la o moarte lentă a multora din cei care locuiesc în zonele din aval a galeriilor de mină, cele mai multe dintre cazuri fiind cele ale îmbolnăvirilor de cancer, fie prin consumul apei potabile din surse infestate, fie prin consumul de produse agricole provenite din soluri cu un conţinut mare de metale grele solubile care sunt asimilate de către plante şi ulterior de către animale.
Cu toate acestea, atât cei de la Autoritatea de Sănătate Publică cât şi cei de la Apele Române emit buletine de analize din care toate par a fi... în regulă. Cât de ”în regulă” este situaţia de la staţiile de epurare a firmei fostului prefect de Hunedoara, se poate vedea cu ochiul liber în aval de respectivele locaţii unde peisajul apocaliptic credem noi că spune totul. Dacă sunt întrebaţi despre situaţia din respectivele locaţii, cei responsabili dau vina pe... poluarea istorică. Totuşi, noi ne îndoim că ar fi doar poluare istorică, atâta timp cât, istoria nu are nimic de a face cu apa care nu intră acum prin staţiile de epurare pentru a fi neutralizată.
